Risipa alimentară

Cuprins

1. Introducere

2. Cuprins

3. Concluzie

Introducere

„După ce s-au săturat, Iisus a zis ucenicilor Săi: „Strângeți firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.””

Versetul biblic care menționează adunarea firimiturilor se găsește în Evanghelia după Ioan, capitolul 6, versetul 12.

Acest verset se referă la episodul în care Iisus Hristos înmulțește pâinile și peștii pentru a hrăni o mulțime de aproximativ cinci mii de oameni. După ce toți au mâncat și s-au săturat, Iisus le-a cerut ucenicilor să adune firimiturile, pentru a nu risipi nimic din ceea ce a rămas.

“La nivel global, aproximativ 1/3 din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar in Uniunea Europeana se estimează ca 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, ceea ce generează importante costuri economice si de mediu. In același timp, 43 de milioane de europeni nu își permit zilnic mese care sa asigure o alimentație adecvata.”[4]

Cuprins

Risipa alimentară este o problemă semnificativă și în România, similar cu multe alte țări din Uniunea Europeană și din lume. În România, risipa alimentară se manifestă în mai multe forme și are loc la toate nivelurile lanțului alimentar, de la producția agricolă și prelucrarea alimentelor, până la distribuție, vânzare și consumul casnic.

sursa: foodwaste.ro

Date despre risipa alimentară în România:

1. Cantitatea de alimente risipite:

   • Conform unui studiu realizat de "InfoCons" și de către Asociația "Mai Mult Verde", românii risipesc anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente. Aceasta înseamnă că, în medie, fiecare român aruncă aproximativ 250 kg de alimente pe an. ( 353g hrană pe zi, aproximativ o treime din produsele din România sunt risipite)

   • Cele mai risipite alimente includ pâinea, legumele, fructele, lactatele și carnea.

     
     

2. Principalele cauze ale risipei:

   • Planificarea și gestionarea ineficientă a alimentelor: Mulți consumatori cumpără mai multe produse decât au nevoie, ceea ce duce la expirarea acestora înainte de a fi consumate.

   • Lipsa de educație privind păstrarea alimentelor: Mulți români nu știu cum să conserve sau să depoziteze corect alimentele, ceea ce duce la deteriorarea acestora.

   • Obiceiuri de consum: Unii oameni cumpără impulsiv sau gătesc porții mai mari decât este necesar.

   • Data de expirare: Interpretarea greșită a termenelor de valabilitate, cum ar fi "a se consuma de preferință înainte de", duce la aruncarea unor produse care ar fi încă bune pentru consum.

   • Pierderi în sectorul agricol și de producție: Din cauza lipsei infrastructurii pentru depozitare și transport, o mare parte din producția agricolă nu ajunge pe piață și este pierdută.

     
     

3. Inițiative pentru reducerea risipei:

   • Campanii de conștientizare: ONG-uri, organizații guvernamentale și comercianți au lansat diverse campanii pentru a educa populația despre impactul risipei alimentare și despre metodele de prevenire.

   • Proiecte de redistribuire a surplusului de alimente: Există organizații care colectează alimentele care ar fi fost aruncate de la supermarketuri, restaurante sau producători și le redistribuie către persoanele defavorizate.

   • Legea privind combaterea risipei alimentare: Adoptată în 2016, această lege încurajează comercianții să doneze alimentele aflate aproape de expirare organizațiilor caritabile, în loc să le arunce.

     
     

4. Consecințe ale risipei alimentare:

   • Risipa alimentară nu înseamnă doar pierderea produselor alimentare, ci și risipa resurselor utilizate pentru a le produce (apă, energie, forță de muncă).

   • Contribuie la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, întrucât alimentele aruncate ajung de multe ori în gropile de gunoi, unde se descompun și produc metan, un gaz de seră puternic.

     
     

Ce putem face pentru a reduce risipa alimentară?

• Planificarea cumpărăturilor: Fă o listă de cumpărături înainte de a merge la supermarket și respectă-o.

• Conservarea corectă a alimentelor: Depozitarea corespunzătoare a alimentelor pentru a le prelungi termenul de valabilitate.

• Învățarea despre termenii de valabilitate: Înțelegerea corectă a termenilor „a se consuma de preferință înainte de” și „expiră la”.

• Gătitul porțiilor corecte: Prepararea cantităților necesare pentru a evita resturile.

• Utilizarea creativă a resturilor: Transformarea resturilor în alte feluri de mâncare sau compostarea acestora.

• Cumpărăturile pe stomacul plin: Evită să mergi la cumpărături când îți este foame, pentru a nu cumpăra în exces.

• Verificarea frigiderului: Întotdeauna verifică frigiderul înainte de a face cumpărături pentru a consuma alimentele deja existente.

  
  

Concluzie

Risipa alimentară poate fi gestionată și redusă prin educație, schimbarea comportamentului și adoptarea unor practici mai durabile, cu recunoștință față de Dumnezeu, care ne binecuvântează cu aceste daruri, învățând astfel să le prețuim și să nu le irosim.

Resurse:

1. www.chatgpt.com, vizitat 14 Septembrie 2024

2. https://iba-risipaalimentara.ro, vizitat 14 Septembrie 2024

3. https://foodwaste.ro/ce-este-risipa-de-hrana/, vizitat 14 Septembrie 2024

4. https://ambasadasustenabilitatii.ro/grupuridelucrucoalitie/risipa-alimentara/, vizitat 14 Septembrie 2024

5. https://wwf.ro/noutati/25-miliarde-de-tone-de-alimente-sunt-risipite-anual-in-intreaga-lume/, vizitat 14 Septembrie 2024

6. freepik.com, vizitat 14 Septembrie 2024